MODUL - MEDICINĂ

·         Interrelații anatomo-fiziologice în organismul uman

Șef lucrări dr. Ciprian Adrian Dinu

Sănătatea noastră are la bază o funcţionare normală a tuturor aparatelor şi sistemelor care alcătuiesc organismul uman; când funcţionarea normală este periclitată, organismul are la dispoziţie o serie de mijloace de corectare sau compensare a modificării. Însă, uneori, aceste mecanisme „nu fac faţă” solicitărilor la care este supus organismul, ceea ce conduce la apariţia bolii şi la necesitatea intervenţiei medicului. Pentru a ajunge la un diagnostic corect şi, ulterior, pentru a aplica un tratament corect, este imperativă înţelegerea logică şi coerentă a funcţiei normale, identificarea „verigilor” mecanismelor fiziologice care pot fi afectate de boală şi care pot fi influenţate prin tratament. În acest scop, tema introductivă în modulul de medicină prezintă noțiuni generale despre structura organelor, aparatelor și sistemelor din organismul uman, precum și funcțiile fiecărei componente, relevând interdependența funcționării lor, aspecte ce explică posibila apariție a afectării multiorganice în momentul decelării unei patologii punctuale.

·         Microbiomul uman - noua frontieră a medicinei. Tratamentul infecțiilor cu antibiotice și fagi.

Prof. univ. dr. Manuela Arbune

Utilizarea prudentă a antibioticelor este o prioritate medicală în întreaga lume. Rezistența la antibiotice explică eșecul tratamentelor unor boli infecțioase, dar are și consecințe extinse la nivelul microbiomului uman. Microbiomul uman este reprezentat de ecosistemul constituit din totalitatea celulelor microbiene care trăiesc în corpul uman și pe suprafața sa. Progresele cercetărilor științifice din ultimii ani au permis descoperiri uimitoare ale componenței microbiomului uman şi corelații cu o multitudine de boli, atât de natură infecțioasă, cât și alergică, inflamatorie, endocrino-metabolică sau chiar canceroasă. Înțelegerea importanței microbiomului uman impune reconsiderarea rolului microbilor în boală, dar mai ales în menținerea sănătății și utilizarea unor noi terapii antimicrobiene.

·       Analize de laborator pe înțelesul tuturor

Prof. univ. dr. Dana Tutunaru

Persoanele de vârsta  a treia sunt predispuse la diverse afecţiuni mai mult sau mai puţin specifice vârstei, afecţiuni al căror diagnostic, evoluţie și tratament se bazează şi pe analize de laborator. În acest sens, rolul temei propuse este de a familiariza cursanţii cu înţelegerea buletinelor de analiză şi a particularităţilor  parametrilor biologici caracteristici  „vârstei de argint”, precum și de a marca importanţa  efectuării analizelor de laborator cu o anumită periodicitate pentru menţinerea unei „sănătăţi de oțel”.

·         Cum ne pregătim pentru vârsta  a treia?

Conf. univ. dr. Aurelia Romilă

Creşterea numărului vârstnicilor în societatea modernă reprezintă unul dintre atributele epocii contemporane, fiind un fenomen demografic comun ţărilor avansate. Din punct de vedere al Geriatriei şi Gerontologiei moderne, pacientul vârstnic (peste 60 ani) este abordat holistic, astfel încât să trăiască mai mult şi cât mai bine, să aibă o sănătate satisfăcătoare, să nu fie dependent şi singur la bătrâneţe, într-un cuvânt să aibă o bătrânețe activă. Geriatria, care este medicina vârstei a treia, este o specialitate multidisciplinară care se ocupă atât cu aspectele patologice anormale şi individuale ale persoanei vârstnice, precum şi cu unele aspecte sociale legate de îmbătrânire. Scopul său constă în găsirea celor mai bune soluţii în ceea ce priveşte viaţa vârstnicului şi, de ce nu,  în îmbunătăţirea politicilor sanitare aplicate la condiţiile specifice fiecărui stat.

·         Fitoterapia vârstei a treia

Șef lucrări dr. Silvia Robu

În  prezent, la nivel mondial,  fitoterapia  ocupă  un loc important  în profilaxia şi tratamentul diferitelor afecţiuni. În funcţie de modul de prelucrare al plantelor medicinale,  fitopreparatele sunt încadrate în categoria suplimentelor alimentare şi/sau a medicamentelor. Ambele categorii prezintă, ca şi medicamentele de sinteză, reacţii adverse, contraindicaţii, interacţiuni cu alte medicamente şi precauţii, pe care însă producătorii nu le menţionează; aceştia  fac  referire numai la efectele “benefice”, în unele cazuri  mult  prea numeroase  şi  nejustificate ştiinţific.  Din  acest motiv, consilierea de specialitate este de o importanţă majoră.

·         Gerontologie dentară

Prof. univ. dr. Mădălina Nicoleta Matei

Pacienţii vârstnici prezintă comorbidităţi (mai multe boli asociate) şi au un oarecare grad de dependenţă faţă de persoanele din jur sau mai puțină autonomie decât în trecut. Adresabilitatea la cabinetul stomatologic scade pentru persoanele vârstnice care prezintǎ modificǎri cognitive grave; aceștia sunt aduşi adesea din iniţiativa aparţinǎtorilor și refuză colaborarea cu medicul. Alterǎrile senzoriale și cognitive care apar odată cu avansarea în vârstǎ afecteazǎ necondiţionat întreținerea corespunzătoare a igienei orale. Se recomandă educația sanitară a persoanelor care întrețin vârstnicul, detartraje și igienizări profesionale la domiciliu executate de medic sau personal medical mediu